Despre Biserica „Sfântul Nicolae” din Bogdan Vodă

B

iserica „Sfântul Nicolae” din Bogdan Vodă este una dintre cele mai vestite din regiune şi datorită poziţiei sale centrale, pe Valea Izei, la răscruce de drumuri.

Construită pe o fundaţie joasă din blocuri de piatră, biserica nu este foarte mare, având o lungime de 18 m, cu o turlă de 25 m. Grinzile pătrate ale pereţilor sunt îmbinate cu măiestrie în colţuri. Exteriorul clădirii este mai degrabă natural, singurele excepţii fiind consolele largi care înconjoară biserica. După un obicei mult mai recent, au fost aşezate icoane pe pereţii exteriori. Chiar dacă este o biserică mică are destul de multe ferestre.

Corpul central al bisericii, unde sunt naosul şi pronaosul, este dreptunghiular, iar absida altarului este poligonală. Pronaosul are câte o fereastră mică în fiecare parte, în timp ce naosul are alte trei ferestre mai mari pe ambii pereţi la nivelul de jos şi alte trei geamuri mai sus între cele două streşini. Deşi ferestrele de sus sunt foarte mici, ele luminează partea superioară din bolta naosului. Altarul este luminat de cele trei ferestre. Acoperişul are două rânduri de streşini care înconjoară biserica, incluzând altarul. Acoperişul central acoperă pronaosul şi naosul, iar cel al altarului este uşor coborât. Turla, pătrată, se află deasupra intrării în pronaos şi are acoperiş ascuţit şi conic.

Î

În biserică sunt două tipuri de picturi. Cel mai vechi sunt aproape miniaturale, iar scenele religioase se separă prin fâşii roşii şi mici, fiind marcate prin inscripţii slavonice. Picturile ulterioare sunt fabricate în stilul baroc târziu, cu aspecte emoţionante, roşul şi verdele fiind culorile cele mai răspândite, alături de alb şi albastru. Scrisul este în limba română, cu litere chirilice. Picturile originale cu inscripţii în slavonă au fost puse deasupra unor bucăţi textile, care au fost tencuite cu un strat de var. picturile ulterioare, cu inscripţii în limba română, au fost zugrăvite direct pe grinzile din lemn, care au fost şi ele văruite.

Pereţii interiori au fost pictaţi în 1754, la cererea fondatorului Pan Vasili Samplonţai din Săpânţa. Pe chenarul portretului său este o inscripţie, care spune: „Întru iertarea păcatelor şi pentru părinţii lui morţi – în anul 1754 – nobilul pan Vasili Samplonţai cu soţia lui Ioana şi cu cei şapte copii ai lui”. Portretul unui fondator al unei biserici maramureşene este foarte rar în timp ce, în multe alte părţi române, era deja o normă, mai ales în jurul anului 1600. În bisericile pictate din Bucovina, mult mai devreme, apar picturi cu chipurile domnitorilor.

Virtual tour”Sfântul Nicolae” din Bogdan Vodă

Harta Bogdan Vodă

Start typing and press Enter to search