Despre Biserica „Sfântul Nicolae” din Budești Josani

Î

n Budeşti există două biserici şi două parohii diferite: Josani şi Susani denumite astfel după relieful satului. Separarea nu e administrativă, dar este folosită de localnici. Biserica este dedicată Sfântului Nicoară, care este versiunea românească a numelui Nicolae.

Biserica a fost construită în 1643, având arhitectura tipică pentru bisericile de lemn din Maramureş, cu spaţiul interior supra-ridicat care se manifestă la exterior în două ape. Fiind de dimensiuni mari, ea n-a mai fost lărgită, ca urmare a creşterii populaţiei. Construcţie monumentală, biserica şi-a conservat aproape integral concepţia, forma, materialul şi substanţa originare. Impresionează prin robusteţea volumelor, decoraţia sobră dar consistentă. Biserica are un soclu scund de piatră, pe care se ridică după sistem Bockbau, pereţii din bârne groase de stejar, şlefuiţi în formă paralelipipedică. Cele trei încăperi specifice cultului: pronaos, naos şi altar, surprind prin amploarea lor, care denotă iscusinţa şi îndrăzneala meşterului constructor. Pe peretele vestic se găseşte uşa de acces în pronaos. Naosul comunică cu acesta printr-o deschidere flancată de ambele părţi prin alte două deschideri practicate ulterior. Spaţiul amplu al naosului este acoperit cu o boltă circulară de grinzi de 10-20 cm încastrate în timpanele laterale.

B

iserica „Sfântul Nicolae” din Budeşti este faimoasă pentru obiectele care există în ea, pentru că aici se găsesc haina de curier a lui Pintea Viteazul şi steagul nobilului transilvan Ferenc II Rakoczi. De asemenea, tot aici se găsesc icoane din secolele XV-XVII pictate pe lemn sau pe sticlă. Pe una din ele se află o inscripţie slavonă: „Această icoană a fost făcută de prea-păcătosul Gheorghe”. Biserica este una dintre cele opt înscrise pe Lista Internaţională a Moştenirilor UNESCO.

Este singura biserică din Ţara Maramureşului care prezintă patru mici turnuri ascuţite în fiecare colţ al bazei turlei, tipice elementelor bisericeşti din Ţara Lăpuşului.

Interiorul nu s-a schimbat foarte mult. Totuşi, în 1922, ca şi în cazul multor altor biserici, s-au făcut unele modificări care au afectat picturile murale. S-au făcut deschideri în peretele care separă pronaosul şi naosul pentru a permite femeilor să asiste la slujbă. S-au lărgit toate ferestrele şi s-a adăugat un balcon pe peretele vestic din naos.

Pereţii interiori ai bisericii sunt pictaţi cu scene mici, aproape în miniatură, încadrate în chenare colorate. În 1762, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori de icoane şi biserici, Alexandru Ponehalschi, a zugrăvit pronaosul, naosul şi catapeteasma, precum şi numeroase icoane. Ponehalschi a pictat şi bisericile din Budeşti-Susani, Călineşti-Căieni, Ieud Deal şi Sârbi Susani. În 1832, Ioan Opriş pictează altarul în stil baroc, lucru atestat pe o icoană din altar. Primele picturi au fost făcute pe piese textile, aplicate pe pereţi şi acoperite cu un strat preparat de var. Picturile din secolul al XIX-lea sunt zugrăvite direct pe lemn.

Virtual tour”Sfântul Nicolae” din Budesti Joseni

Harta

Start typing and press Enter to search